Examen de dualitate

Dualitate pe care nu stiu exact cum s-o joc.
Black swan, white swan...nu le-am invatat intrarile potrivite in scena. Stiu ca pe Tatal nostru fiecare rol in parte, dar habar nu am cum sa le pun fata-n fata si dupa, mana-n mana, pentru ca numai eu le pot juca pe amandoua...suficient de bine cat sa ma ajute la a termina spectacolul in aplauze furtunoase si in multumire de sine. Ca sa ajung cu capul sus maine la examen, ar fi trebuit sa ma fi antrenat ceva mai mult pentru rol... iar eu mi-am batut joc de tot timpul pe care l-am avut la dispozitie. Ma imbat, band din paharul in care imi picur singura venin..ochii imi picura
lacrimi in proprii-mi ochi..asa, pe ritm de Tchaikovsky.
Suna incredibil de dramatic, stiu. ..e Tchaikovsky.. :)) ... :-) In realitate, imi pot tine sufletul pe picioare, numai ca as vrea sa-i iau din carca povara asta; incarcatura asta nu ma afecteaza numai pe mine, insa pana nu ma ajut pe mine, nu am cum sa le intind mana, asa cum imi place sa cred ca am facut-o pana acum, intr-o oarecare masura, celorlalti. I am the shit :-)


Acum am sa merg sa citesc din cursuri. Maine, cu acelasi nod in gat si sfiala, am sa ma prezint la examen. Sper sa reusesc a inchide usa in urma mea cu coada mai putin vizibil intre picioare. Nu pot spera INCA la o privire mandra asupra mea. Stiu. Am retinut: teama se invinge prin curiozitate. as vrea numa` sa stiu cum pot aplica asta by a simple snap of my fingers, pentru ca maine, in 6 ore de acum, sa am caramizile mai solide. Nu prea am cum, but i'm gonna try. Chit ca iau sau nu examenele astea 2, vreau sa stii ca din momentul in care am sa iau cursurile in mana si pana in vara, cand o sa termin cu toata tarasenia asta ce dureaza de prea multa vreme, am sa-mi cant pentru a dansa curios de fiecare data cand simt teama.




*Nota: Nu am mers la niciun examen.

D. alog satiric (part 2)

M`.: uita-te la minutu` 2:57...
D. : ok.
D. : unde, ma? miscarile alea din solduri te debusoleaza pe tine? ejnebun?
M`. : care, ma? nu, bezmetico! sariturile alea. tre sa mai slabesc dracu pana atunci ca daram dracu restaurantul...
D. : a. 2:57... ... eu m-am uitat in alta parte...
...M`. : asa ai facut toata viata

Dor fara punct

De dor cutrier lumea

De dor sa ma gasesc

De dor tot ridic ochii

Cu dor sa te traiesc

De dor tot plang aievea

De dor imi tot cersesc

De dor ma rup din suflet

Cu dor sa mai gresesc

Cu nod in gat intins de dor

Inchizi o clipa si'nc'un strop

Sughiti un timp si-ti amintesti

Ca esti si tu un dor, ...cu dor

ha?

Rasul nu-i de ras... si totusi razi cand rasul rade.

Ce bine ca sunt!

Pentru a fi om cu scaun la cap, trebuie in printzip, sa ai unul sub tine. Scaun pe care, eventual, sa iti gasesti si echilibrul,si sa ti-l si mentii. Scaun, cu care trebuie, evident, sa te identifici. Sa fie scaunul pe care sa ti se para ca il cunosti din alta viata, scaun cu chipul sufletului tau.
Sunt scaun.
N-am vrut dintotdeauna sa fiu scaun.
Acum sunt.
Imi e bine scaun.
Scaun descentrat, pe s-ar putea sa ai senzatia ca nu te poti ... aseza :-), dar el e acolo, sub tine, chiar daca are sa te darame.
Poate am sa ajung sa imi doresc sa fiu si ulterior chiar sa ma prezit ca a fi fotoliu.
...niciodata canapea.

Nick Black - Hollow

Nu se vrea a fi nimic romantic, nimic pentru o persoana anume, in niciun caz pentru el si in niciun alt caz pentru ea; nici macar pentru tine sau mine...nu se vrea a fi nimic, pt ca nu e... decat pentru aceia care simt ca e.

Frumoasa melodie, nu? :-)

Recomandare Kit-Kat

Plei dă vidiău. Please. :-) 

Perfect rezonabil. O pauza e oricand binevenita, mai ales in asemenea conditii... DAR daca intr'adevar te-ai saturat sa muncesti ca un robot, NU iei una bucata pauza de ... 7 minute juma`, cat iti ia sa papi o ciucalata, dupa care te intorci sa muncesti in continuare, tot la fel de robotizat.  Pai, e frumos? 

Puşlamaua

9 octombrie, 2009, in faţa Teatrului Judeţean Călăraşi.

Doua fetiţe, cu vârste intre 6 şi 8 ani,  in faţa unui afiş pentru o piesa de teatru, "Puşlamaua" : 

- Puş-la-m... Ce crezi că înseamnă? intrebă cea mai mică dintre ele, cu mâinile in şold, la spate şi cu capul lăsat mult pe spate pentru a privi cat mai bine afişul din poziţia in care se afla...

- Nu ştiu (şi işi inclina capul intr-o parte)... Eu ma gândesc la o pijama . (începe sa râdă copios) O... o... o pijama cu căpuşe.....!

............

Hai sa presupu-pu-pu-uu...!

DEX zice la un moment dat asa: "a presupune = a avea ca premisa existenta prealabila a unui lucru, a fi conditionat de..."Asa si? Pai, bun... as putea continua prin a mentiona ca in ultima vreme, a mea persoana a suferit niscaiva pierderi. Doar mentionez, pentru ca nu are rost ACUM sa povestesc despre "cum?", "de ce?", "cine?" sau "unde?" si nu as face-o, in niciun caz, aici :-)

Nesigura fiind de CAUZA acestei pierderi, dar simtind din plin EFECTUL, am inceput sa aloc destul de mult timp - nu ca n-as avea din plin in ultima perioada - unor scenarii pe care le-am trecut ulterior prin filtrul rationamentului, scenarii care au dus la acest rezultat atat de inconfortabil.  Cu alte cuvinte, am inceput sa fac... wait, wait...wait for it! :-) mmmda...: presupuneri. E strasnic de nesanatos! Parol si hapciu! V-o stranut de pe acum! Mi-am macinat creierii (pe care se ... presupune ... ca-i are a mea tzeasta) sperand ca voi gasi solutia integramei, dar fara niciun rezultat concret. Nimic. Nada. Zero. Nothing. ... nimic in afara unei mari con(f/t)uzii. Si cu toate astea, nu ma puteam abtine. 

Atunci cand tu, ca om,  incepi sa presupui, presupune :-) ca nu cunosti adevarului gol-golutz al unei anumite situatii si astfel tinzi sa te increzi in subconstient. Presupunerile nu se pot baza pe realitate, pentru ca nu cunosti aceasta realitate in intregime si de aici iti dezvolti propriile-ti teorii si repetandu-le la nesfarsit ajungi sa ti le insusesti  ca fiind realitate. Si sigur ca singurele teorii pe care le vom crede sunt cele pe care, in mintea noastra, le-am anticipat. Se intampla ca in anumite cazuri, asta sa nu fie un lucru gresit, dar... :-) Stii? E ca si cum eu as presupune ca ti s-a impleticit limba citind cuvantul "insusesti". In majoritatea cazurilor asa se intampla, dar mai sunt si exceptii. Exceptii. Exceptii sau reguli? Chiar vrei sa fii regula?? That, Maidiar, might be the question...

...si cu toate ca tre` sa fie destul de dificil, nu ar trebui sa iei de'a buna o presupunere; nu inainte de a o testa. De a discuta. De a intreba. De a te lamuri. N-a zis nimeni ca-i usor sa pui intrebari capitale, intrebate pe ton capital si eventual scrise capital, dar E de facut, pentru ca asa eviti pierderea unor oportunitati, poate chiar prieteni...

Indemn spre o cale, cumva, de mijloc. Ar fi absurd sa cred ca dintr-o data am putea, eu sau tu, sa incetam a mai face presupuneri. Unde ar mai fi misterul, imprevizibilul, spontaneitatea :-) ? Dar, totusi...hai sa incercam sa nu ne privam de persoanele care daca au 3, ar da 2, stiind ca ai nevoie. 

Ulterior, in aceasta seara, am aflat cauza starii mele de presupunere: presupunerea altcuiva :)) . Un dit'ai lantzu`ncarligat, bai baiatule!  Comunicare, tata! Co-mu-ni-ca-RE! Ne-ar salva cu siguranta de multi pitici negativisti...Presupun...

Hai! Sh'am plecat! 

Multumesc, dar...

Il postez, pentru ca l-am primit, insa nu consider ca astfel  imi arat recunostinta fata de cel care mi l-a oferit sau fata de cel caruia i-l ofer. Chiar sunt flatata ca imi este bagat in seama blogul pe care eu il bag atat de rar in seama :-) ...si poate ca as putea sa fac acelasi gest dragut pentru altcineva, aflat intr-o situatie asemanatoare mie, dar nu... n-am  sa fac un top. Nu pot. Nu vreau.  Evit pe cat posibil sa fac clasamente de genul asta in orice domeniu, asa ca n-am sa-l duc mai departe. Si chiar daca n-as face un clasament, chiar si prin simpla nominalizare a unei singure persoane, tot as face o departajare. 

Premiul are... ar fi avut urmatoarele reguli:

1. afisarea premiului

2. afisarea linkului celui care a acordat acest premiu

3. oferirea lui la 10 bloggeri

4. informarea bloggerilor prin mesaj

...asa ca, daca doriti a-l inmana Q#%^#&%^* ...inlinkui (cah!) cuiva, don't be shy about it :-)

Pup'shesc! 

Intrebari retorice

De ce? De ce? De ce? De ce, Diana? De ce trebuie sa gresesti, constienta fiind ca e o greseala? De ce? De ce? De ce, Diana tii mortzis sa incasezi lovituri pe care le recunosti cu mult inainte de a te atinge? De ce nu poti apasa pedala de frana cand e cazul? De ce te lasi cuprinsa de tsunami-ul asta de delasare? De ce ridici acum din umeri? De ce urli cand te doare? De ce esti falsa de atatea ori? De ce, Diana dezamagesti cu viteza luminii? De ce nu lupti, tampito? De ce ai asteptari, cand tu esti asteptata de multi? De ce iti rostogolesti viata intr-o directie care iti miroase a greseala? De ce iti pastrezi speranta in locurile cele mai nepotrivite? De ce, Diana? De ce stai si scrii si nu actionezi? De ce schimbi ceea ce nu ar trebui schimbat? De ce nu spui raspicat ceea ce te deranjeaza de fiecare data? De ce nu vezi ceea ce altii vad in tine? De ce taci, cand ar trebui sa vorbesti? De ce vorbesti, cand ar trebui sa taci? De ce, ma fata, ma? De ce??!!?

MUZICA !

Muddy Waters, Little Walter, Howlin` Wolf, Etta James si Chuck Berry? Va suna clopotelu` la citirea a macar vreunuia din numele astea? Daca nu, ar trebui.

Sex, violenta, rasism, droguri, sentimente lasate sa curga intr-un ritm demential de blues si rock 'n roll si Adrien Brody prezent cu tot cu nasucul-lui-moderat-in-proeminenta-si-cuceritor-al-sexului-frumos in rolul lui Leonard Chess, cel care a avut curajul si inspiratia necesara, ca intr-o lume proaspat postbelica aflata in apogeul tensiunii rasiale, sa faca auzita o mare parte din baza muzicii pe care o ascultam astazi, muzica izvorata din sudoarea negrilor ce trudeau pe plantatiile de bumbac din sudul Americii. THE blues...!

Cadillac Records se intituleaza diamantul asta "semi-slefuit" al cinematografiei si mi s-a parut a fi mai graitor decat ar putea vreodata orice carte despre istoria blues-ului si-a rock 'n roll-ului sa te invete! Zic semi-slefuit, pentru ca in ciuda faptului ca majoritatea personajelor vin incarcate cu o poveste solida a fiecaruia, filmul nu a primit creditele necesare din partea criticilor, din cauza faptului ca nu a fost redat intru totul adevarul adevarului adevarat. Absolut irelevant, as putea adauga, pentru ca nu cred ca se exista un film in intreaga istorie care sa fi respectat de-a fir-a-par intamplarile reale, oricat de bazat pe o poveste adevarata ar fi fost.

Privire hipnotizanta de lup turbat ( ciudat, dar o zic in sensul cel mai placut al expresiei ) bineinteles, a lui Howlin` Wolf (Eamonn Walker), privire acompaniata de un urlet cantat demential...., o muzicutza cantata de Little Walter intr-un stil care imbogateste orice alt instrument canta pe langa el .... iar despre nenea Muddy si Chuck ce'as mai putea spune, ca nu s-au inventat cuvinte! Beyonce, in pielea minunii care s-a nascut atunci si a continuat sa ne minuneze mult timp dupa, Etta James, reuseste sa dezgoleasca orice fir de emotie prin cuvinte... Ce mai! Mi s-a parut mai mult o capodopera audio, nu numai video. M-a atins bine de tot filmul aista, mi-a inundat toate cotloanele! Ah! iar sunt subiectiva! ...si asta numai din cauza ca sunt o idee, da` ..asaaa..numa` un piiic,... oleaca numa`... impresionabila :D Am exagerat numind filmul capodopera. Capodopera e cu siguranta muzica ce il cladeste!

Un nene celebru a stat la un moment dat si s-a gandit...si iar s-a gandit, dupa care a zis: "Daca un compozitor ar putea spune ce are de zis cu ajutorul cuvintelor, nu s-ar mai deranja sa o spuna prin muzica." Caci, da... muzica e sunetul sentimentelor.

D. ...alog satiric

Eu: Bai..si sa-ti zic: am reusit pana la urma sa sar in cap  [in piscina. Plina. Cu apa.] si...

Shfrodo: Eu credeam ca esti deja experta...

My Tubicontiniud

"01:37. Am pus telefonul de-o parte, dupa ce l-am trecut prin nesuferitul obicei de a-l pune sa sune la o ora suficient de matinala. am bagat mana pe sub perna, mi-am ridicat genunchiul opus mainii de sub perna, la piept, am oftat un pic inspirand aerul cald al zilei ce tocmai trecuse si am inchis ochii, sperand la venirea cat mai rapida a lui Mos Ene. 

La nici un minut juma` (:p) dupa toata drumetia asta inspre somn, am intredeschis ochii, privind intr-un punct fix. Cu coada ochiului... intredeschis... , am surprins o lumina calie ce-mi cadea peste picioare. Ce sa este, oare? 

La etajul 4 fiind, n-avea cum sa provina de la becul aprins al unui stalp de inalta tensiune. Draperiile de un alb-opac se deschideau intr-un "V" intors; am inclinat capul inspre a vedea mai bine printre ele: atinsa usor de varful frunzei de pe ultima ramura a copacului din fata blocului, m-a izbit direct in iris. Parca isi concentrase intrega forta de a lumina asupra mea (da, stiu, sunt subiectiva...). O luna... acea luna plina de ea si totusi modesta in frumusetea ei ce nu ma lasa sa adorm cu niciun chip, hipnotizant de fina si purtatoare spre lumi cu zambete gingase.  Linistea a fost umpluta de zborului unui pescarus. Inimaginabil de placut!

E luna de Constanta sau e la fel si in alte parti? Nu. Ca in alte parti, luna nu are pescarusi. ... si iarasi sunt subiectiva, insa ar fi impotriva firii mele sa fiu altfel la acest capitol. Luna si Constanta vor fi iubirile mele pe viata. Puse in acelasi loc, imi inunda organismul si sufletul cu detoxifianti.

M-am nascut noaptea, inspre dimineata, chiar; e posibil ca asta sa fie un motiv pentru care sa venerez Luna in halul asta. Luna si implicit noaptea, care imi place indiferent de anotimp, spre deosebire de zi. 

Cred ca am stat sa ii sorb razele vreo 2 ore. 

Ma va astepta de fiecare data cu aerul, care, fie rece, fie cald va fi acelasi. Fauritorul asta de vise ale mele, imi frange inima. Ma tine atat de priponita de el, incat abia daca imi mai doresc sa vad alta lume. Dar imi doresc. Si el va veni cu mine, ca doar respiram acelasi aer. Am sa ma duc, iar de fiecare data cand voi reveni, vom sta la palavre ...in vant, prin vant ... si am sa-i povestesc despre tot ceea ce e dincolo de el si am vazut. Asa, ca doi nedespartiti prieteni. 

E.U.? Nu. Nu eu. U. E.!

Da, sunt intoarsa pe dos. De tot.  N-am mai intrat in asa panica de toamna demult. Vreau sa vina si nu vreau, insa in acelasi timp stiu ca n-am incotro si ca asa imi va fi cel mai bine. Deci O SA vina... Una din cele mai aiurea superstitii ale bunicii era aceea ca pentru a nu fi deochiata, ar trebui sa port un articol vestimentar pe dos. Eh, uite bunico: ma port intreaga pe dos!

P.S.: stiu ca my "tubicontiniud" nu e exact ceea ce am lasat sa se astepte, dar si-a indeplinit rolul., so I'm lettin` go :-) Ma asteapta continuarea mea :-) 

... Tubicontiniud ...

In galop spre o noua si asteptata (cica) postare, m-a trazni o idee. Afara nu mai ploua, da` pe mine m-a traznit. Than again, nu tre` sa ploua neaparat pentru a rasari un marar luminos si argintiu pe cer, nu?  :-) 

Mmmm..Ideea care e? Ca mi-ar placea ca voi sa "fill in the blanks" in textul de mai jos. Dupa o anumita perioada, pe care nu vreau sa o arat cu dejetzelu`, am sa postez si varianta mea de "... Tubicontiniud ..." , care e deja scrisa. Parol.

Ete si textu` :

"01:37. Am pus telefonul de-o parte, dupa ce l-am trecut prin nesuferitul obicei de a-l pune sa sune la o ora suficient de matinala. am bagat mana pe sub perna, mi-am ridicat genunchiul opus mainii de sub perna, la piept, am oftat un pic inspirand aerul cald al zilei ce tocmai trecuse si am inchis ochii, sperand la venirea cat mai rapida a lui Mos Ene. 

La nici un minut juma` (:p) dupa toata drumetia asta inspre somn, am intredeschis ochii, privind intr-un punct fix. Cu coada ochiului... intredeschis... , am surprins ...  (...)"

Va astept cu drag. V-o jur! :-)

Inc'un dor

Mi-e dor sa ma indragostesc.



...si...neintentionat,continuam tot cu Queen, se pare :-)

Leapsa furata

Mergand din blog in blog, am dat peste aceasta leapsa, care mi s-a parut frumos de furat si de dat mai departe...:-)..Mai departe...cui? Pai..daca eu am furat-o, sa fie furata in continuare! :-)

• Ce te face să-ţi lingi degetele (şi nu numai)?

 - merele verzi, acre, Blend-a-Med-like (cateodata asociate si cu biscuiti Petit Beurre);

 - ciocolata amaruie/amara sau/si cu hazelnuts;

 - gris cu dulceata;

 - ciuperci pe gratar - simple sau cu ceva cascaval pe deasupra;

 - souvlaki (carne de pui, cartofi, sos tzatziki - iaurt,marar,castraveciori,usturoi - , rosii,ceapa, toate invelite intr-o lipie imbibata in chimen si oregano);

 - savarina sau parijitura "Bucuresti" f. insiropata;

 - inghetata de pepene galben combinata cu cea de alune/cafea si inc-o cupa de ingh. de fistic;

 - tocanita de ceapa facuta pe cuptorul bunicii;

 - pirosti (un fel de branzoaince fierte, peste care se arunca un pic de ulei si zahar);

 - cam orice are gust picant, in special mancarea chinezeasca;

 - bananele verzi, aproape crude si niciodata coapte;

 - placinta creatza de mere sau dovleac, proaspat scoasa din cuptor;

 - branza, ceapa/praz si paine;

 - salata de varza facuta de Sever;

 - mamaligutza cu lapte;

 - ciorba de perisoare cu smantana si ardei iute;

 - covrigii f. crocanti;

 - rosiile mancate direct din gradina;

 - corcodusele, zarzarele si caisele verzi;

• Ce-ţi încântă ochii?

 - un cuplu (sau pur si simplu doi oameni) dansand cu pasiune;

 - cerul cu cateva minute inainte de a rasari soarele;

 - padurile - in special toamna si iarna ;

 - culoarea verde (nu ca n-ar fi destul de vizibil... );

 - el, cand este foarte concentrat;

 - reclamele Orange (incepand cu aceasta si continuand cu asta :-) )

 - un copil razand cu pofta in carca unui barbat;

 - patinajul artistic;

 - pescarusii planand pe deasupra Muzeului de Istorie din C-ta, cand afara deja este aproape noapte;

 - privirea lui in timp ce ma saruta;

 - privirea cuiva in timp ce pleaca de undeva de unde nu prea isi doreste sa plece;

 - un strain, cu palarie, tragand cu pofta dintr-o tigara.

• Ce-ţi place să atingi?

 - suflete; 

- pijamalele mele mult-prea-pufoase, cu gluga si o imensa fatza de Sponge Bob cu ochi verzi pi shientru;

 - clavicula si golul care se formeaza intre aceasta si umar;

 - scoarta de copac cojit;

 - chitara in timp ce el canta;

 - limite (de multe ori le si depasesc...);

 - condimentele inainte de a le pune in mancare;

 - frunza de gutui;

 - parul tuns 1;

 - apa de rau de munte;

 - foaia de hartie cu carbunele; 

 - ceara topita.

• Ce mirosuri te încântă?

 - portocalelor in seara de Craciun;

 - lunii decembrie in Vama Veche;

 - parului ud de ploaie;

 - lacramioarelor;

 - cafelei facuta de Carmen;

 - porumbului in porumbar;

 - semintelor prajite in casa;

 - mirosul de pe perna, care a ramas dupa ce a plecat;

 - mirosul din aer de dinaintea inceperii unei furtuni;

 - chibriturilor proaspat arse... si aici, ca si miros asemantor intra si cel al sobei de teracota de la bunica;

 - vopselei;

 - copilariei.

• Ce-ţi încântă urechea?

 - un cercel in forma de chitara, daruit de o fiinta draga, de la Cluj;

 - jarul sfaraind in tigara;

 - mama cantand in timp ce gateste;

 - rasul lui Tibi;

 - Alex cantand;

 - "Diana!" spus pe ton de Mihutz si reactia lui la apelativul "Diessseeeel!!";

 - glumele de cacat;

 - o fata fluierand;

 - Eric, baiatul Monicai si al lui Cosmin, in varsta de 6 luni, gangurind in telefon;

 - "Mi-ai lipsit..." , "Hai!"  (eventual, urmat de "Sh'am plecaat!"), "Sunt in gara.Vin la tine."

 - piuitul de pui;

 - muzica de la "Tequila Sunrise", Vama Veche, la 05.43 dimineata;

 - sunetul scos de Mona cand ma vede facand/aude zicand ceva care ii place/o amuza;

 - trenul in mers;

 - Carmen, cand doarme.

(Dumnezeuleee!!! Cat de mult am scris!!)