21 februarie, 2010

Ce bine ca sunt!

Pentru a fi om cu scaun la cap, trebuie in printzip, sa ai unul sub tine. Scaun pe care, eventual, sa iti gasesti si echilibrul,si sa ti-l si mentii. Scaun, cu care trebuie, evident, sa te identifici. Sa fie scaunul pe care sa ti se para ca il cunosti din alta viata, scaun cu chipul sufletului tau.
Sunt scaun.
N-am vrut dintotdeauna sa fiu scaun.
Acum sunt.
Imi e bine scaun.
Scaun descentrat, pe s-ar putea sa ai senzatia ca nu te poti ... aseza :-), dar el e acolo, sub tine, chiar daca are sa te darame.
Poate am sa ajung sa imi doresc sa fiu si ulterior chiar sa ma prezit ca a fi fotoliu.
...niciodata canapea.

7 comentarii:

George Colang spunea...

cum ar suna sa ai o canapea la cap? sau un fotoliu? :))

WinDance spunea...

Poate ar suna intr-un fel...da` numa` imagineaza-ti cat de ... ingreunat te-ai simti :))

crsitian pavel spunea...

dar..daca esti scaun...la capul cui esti?...si impropriu zis la capul cui pentru ca lumea sta cu fundul pe tine :))

WinDance spunea...

@cristian pavel: imagineaza-ti cat de puternica pot fi, avand in vedere toate dosurile suportate pana acum :)))
...si scaun cu scaun la cap n-am cum a fi...sau? :-)

cristian pavel spunea...

ciudat...pentru ca la doctor cand itzi faci analizele te intreaba de scaun...la scoala cand iei un 4 itzi zice de scaun...

scaun cu scaun la cap fac 2 scaune :))

Anonim spunea...

Cred ca de cand esti corporatista te gandesti prea mult la scaun pentru ca stai pe el cam mult :)

Unknown spunea...

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cantece diferite, lovindu-se amestecandu-se,
doua culori ce nu s-au vazut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pamant,
una foarte de sus, aproape rupta
in infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntamplarii ca sunt.